Istoric
Din informaţiile locale (ale vârstnicilor, culese în iulie 1969 de profesor Găină Dragoş) reiese ca cele două sate componente ale comunei Lehliu ( Lehliu şi Săpunari) ar fi luat fiinţă prin secolul al XV-lea (între 1450-1500). Aceste sate au fost aşezate în apropiere de întretăierea vechilor drumuri dintre munte şi deal - pe de o parte- şi Bărăgan şi Balta Ialomiţei, pe de altă parte. Satul Lehliu este acum străbătut de DN3 și se află la jumătatea distanței dintre București și Călărași. Originea cuvântului Lehliu se pare că provine de la cuvântul ”leah” sau ”leh” , de origine polonă, cunoscându-se faptul că în sec.al XV-lea în perioada domniei lui Alexandru cel Bun în Moldova, au avut loc luptele polonilor cu cavalerii teutoni. Moldovenii au contribuit la victoria polonilor împotriva cavalerilor teutoni. Probabil, în acele împrejurări, prin legăturile de bună vecinătate cu Polonia, a apărut în anii următori denumirea de Lehliu. Bătrânii satului susțineau că denumirea satului provine de la numele unei familii de boieri – Lehliu - care a avut mari proprietăți în zonă. În prezent, în comună funcționează Școala Gimnazială nr.1 Lehliu cu personalitate juridică, având arondate Grădinița cu Program Normal nr.1 Lehliu și Grădinița cu Program Normal nr.2 Săpunari. Cele mai vechi date despre începuturile învățământului în satul Lehliu se pare că sunt din anul 1838, în care se spune că primul învățător a fost Popa Vlad Nicolae, care era plătit de oamenii care aveau copii la școală (75 de familii) cu doi lei pe lună și două kilograme de bucate. Deși s-a angajat cinci ani în post, acesta n-a stat toată perioada, fiind înlocuit in 1842 de Ștefan Nedu – plugar originar din Lehliu, în vârstă de 16 ani. În jurul anului 1875 figura ca învățător absolventul ”școalei normale” din Călărași, dl.Haralambie Păun, iar școala funcționa ca școală de fete și școală de băieți ( sursă –profesor Găină Dragoș). O altă sursă (date extrase din arhiva județului Călărași de către prof.istorie Cristea Mariana) susține că primul învățător și-a început activitatea la 1 septembrie 1883, era absolvent al ”școalei normale”, pe nume Gheorghe Alexandrescu, care a slujit școala timp de patruzeci de ani, fiind pensionat în 1906. Alți învățători din acea perioadă: Maria Dobrinescu – absolventă a ”Azilului Elena Doamna”, învățător Ioan Biber. Între anii 1908 – 1928 învățătorii școlii erau Gheorghe Vlădescu Albești și soția sa Sultana Vlădescu. Unii dintre elevii lor au urmat cariera didactică: Stoenescu Ștefan – a lucrat în Ministerul Învățământului, Tohăneanu Marin – profesor, a plecat in Transilvania, Ioniță Dumitru- profesor la liceul din Lehliu-Gară, Dumitru Dinică – profesor în județul Dolj.
Până la construirea clădirii primei școli în anul 1900, activitatea școlară se desfășura în clădiri provizorii sau chiar în locuințe particulare închiriate. Din anuarul județului Ialomița, întocmit de Aurelian V.Ursescu pentru anul 1906, se spune că școala din Lehliu a costat în acea perioadă 28000 lei, fiind recenzați în anul școlar 1905-1906, 201 copii, din care înscriși la școală 117. În acea perioadă se învăța carte în condiții foarte grele, învățământul era legat de biserică, se plăteau taxe mari, era lipsă de manuale și de cadre didactice calificate. Bătrânii satului spuneau că ”doar iarna învățau ceva carte copiii, căci primăvara, vara și toamna erau la vite și la oi”. Din aceeași sursă (A.V.Ursescu) aflăm că cea de-a doua școală era în satul Săpunari, fiind instalată într-un local proprietate, construit în anul 1888 și care a costat 5000 lei. Erau recenzați 87 de copii, învățător fiind V.Nițulescu, absolvent al școlii normale. In anul 1934, sub conducerea aceluiași învățător, cu contribuția cetățenilor, se mai adaugă încă o sală de clasă. Datorită creșterii numărului elevilor, au fost adăugate alte spații, până la 5 săli, dotate cu mobilier modern, ajungând ca începând cu anul 1962 să se înființeze și clasa a V-a, până la clasa a VIII-a. În acea perioadă, director era dl.învățător Stanciu Marinabsolvent al școlii normale, Ștefan Ilie- tot cu școala normală, Ștefan Elvira, Călinoiu Gabriela, Dobrescu Maria - învățătoare, absolvente ale institutului pedagogic, Nichifor Floarea –prof.lb.română, Trandafir Natalia – prof.istoriegeografie, Aron Ion – prof.biologie, toți cu studii superioare. Din cauza reducerii numărului de elevi, din anul școlar 1984/1985, școala din Săpunari rămâne doar cu clasele primare (I-IV), iar din anul 2011, când numărul copiilor a scăzut până la 20, școala din Săpunari se desființează, elevii și învătătoarele Jebeleanu Elvirica și Popa Stănica-Staniela fiind transferați la școala Lehliu. Despre trecutul școlii din satul Lehliu aflăm informații dintr-o condică de inspecție aflată in arhivă, din anul 1919, în care se specifică faptul că localul școlii a fost construit cu trei săli de clasă, hol și cancelarie (după modelul tip ”Spiru Haret”). Era acoperită cu țiglă, cu ferestre mari, dușumele din scândură, iar încălzirea se realiza cu godine. În perioada aceea, localul școlii a fost întrebuințat de armatele germane de ocupație drept sală de spectacol, distrugându-i doi pereți pentru a forma o sală mare. ”Revizorul școlar clasa a IIa al județului Ialomița Th.Poenaru”, care a efectuat inspecția, constata și că a fost distrusă întreaga arhivă a școlii. Anexăm copie din procesul-verbal datat 19 mai 1919:
În acele condiții, se practica învățământul simultan și se foloseau tăblițe și condeie de piatră. Mai târziu, cursurile s-au desfășurat și în două schimburi – dimineața si seara. Copiii din familiile sărace își așteptau frații din primul schimb să poată lua încălțămintea și să meargă la școală în schimbul al doilea. Anexăm o fotografie din anul 1911 cu un grup de elevi absolvenți ai clasei a IVa, în fața școlii:
În 1920 existau trei învățători, iar elevii erau înscriși pe clase astfel: ”96 elevi la clasa I, 49 elevi la a II-a, 31 la clasa a III-a, 14 elevi la clasa a IV-a si 1 clasă a V-a”. Între anii 1922 și 1924 școala dispune de locuință pentru director, o bibliotecă școlară cu 216 volume cumpărate de asociația cooperativelor Lehliu și este înzestrată cu 5 ha teren arabil. În 1928 se înființează și clasa a VI-a complementară, iar în 1930 s-au organizat și cursuri pentru adulți, împărțite în două secții pentru analfabeți. După o statistică întocmită între 1930-1934, din 955 știutori de carte, 861 persoane aveau 4 clase, 55 terminaseră liceul, 21 - cursuri profesionale și 9 – cursuri universitare, iar restul alte școli superioare. Într-un proces-verbal din 1934, se precizează că aproximativ 100 de băieți și fete participau la șezători organizate de o maistră de lucru, care funcționa pe lângă cei patru învățători. În anul școlar 1933-1934 la Școala Primară Lehliu au fost înscriși în clasele I-IV 338 de elevi, din care fete 158; frecventau cursurile 174 elevi: au promovat 138 elevi (d.c.fete 59), repetenți :36 elevi (d.c.fete 16). 164 de elevi s-au retras (d.c. 83 fete). Existau 3 săli de clasă ; personal didactic: 4, d.c. 1 femeie: la clasa I – înv.dl.Marin Tohăneanu (suplinitor în locul dnei T.Blebea- în concediu tot anul); la clasa a II-a –înv. I.Șt.Vlădescu, la clasa a III-a – înv.dl.Iulius D.Ghica, iar la clasa a IV-a –înv.dna Ana I. Ghica. Biblioteca avea un număr de 231 de volume și 465 de cititori. Pentru continuarea studiilor, elevii ”au fost repartizați la Școala de Agricultură Săpunari-conform ordinilor ulterioare primite” – extras din procesverbal încheiat la 1 iulie 1934 – director Șc.Primară I.Șt.Vlădescu – din arhiva școlii Lehliu). Școala Agricolă Săpunari, care a funcționat între anii 1901 – 1948, a ocupat un loc important în învățământul din zonă, acoperind o vastă arie geografică, deoarece a pregătit specialiști în domeniul agriculturii. Baza materială a școlii se constituia din clădirea școlii, grajduri, șoproane, remize, 40 ha teren agricol. În anul 1921, Ministerul Agriculturii a hotărât ca pe lângă vitele de prăsilă din rasa moldovenească, uneltele și mașinile agricole specifice diferitelor ramuri ale agriculturii, pepiniera pomi-viticolă, să suplimenteze terenul agricol al școlii cu încă 170 ha din moșia satului. Școala funcționa pe bază de auto-gestiune, autofinațare, fiind încadrați specialiști ingineri, medici. Patrimoniul acestei școli a fost transferat 5 C.A.P.-ului Săpunari, iar din 1964 în clădirea și curtea școlii agricole s-a înființat Spitalul de neuropsihiatrie Săpunari. În localitatea Lehliu, în anul 1934, elevii școlii au participat la sărbătorile naționale cu ocazia dezvelirii Monumentului Eroilor satului căzuți în războiul din 1916-1918. Monumentul aflat în centrul satului a fost completat după Revoluția din Decembrie 1989 cu încă două corpuri pe care sunt trecute numele eroilor din cel de-al doilea război mondial. După reforma învățământului din anul 1948, s-a generalizat invățământul de 7 ani, clasele V-VIII fiind socotite clase gimnaziale. In anul școlar 1964/1965 se înființează și clasa a VIII-a, cu 61 de elevi, un post de secretar al școlii (Niță Maria). Dintr-un registru de procese-verbale ale consiliului pedagogic din octombrie 1949, aflăm că școala avea și internat, iar distribuirea elevilor pe clase era următoarea: -clasa I - 54 elevi – învățător Rusu Elena -clasa a II-a A – 32 elevi – înv.Lupan Sofia -clasa a II-a B – 37 elevi –înv. Iulius Ghica -clasa a III-a – 44 elevi – înv.Petrescu Alexandrina -clasa a IV-a – 48 elevi – înv.Ghica Ana -clasa a V-a A– 36 elevi – diriginte Dragomir Ilinca -clasa a V-a B – 32 elevi – diriginte Dumitru Alecu, înlocuit de Ioniță Dumitru -clasa a VI-a A – 25 elevi – diriginte Sălceanu Filaret -clasa a VI a B – 28 elevi – diriginte Berberianu Nicolae -clasa a VII-a – 38 elevi – diriginte Codreanu Sergiu TOTAL – 374 elevi. Directorul școlii era dna Elena Constantinescu. Începuturile grădinițelor din cele două sate datează din perioada colectivizării agriculturii, fiind o necesitate pentru familiile angrenate în muncile agricole din cadrul C.A.P. —urilor, acestea susținând material instituțiile de învățământ, inspectoratul școlar asigurând cadre de specialitate și materialul didactic. Grădinița din Lehliu a funcționat inițial din anul 1959 în clădirea fostei judecătorii, apoi din 1990 în Casa agronomului, fiind transferată în localul vechi al școlii în anul 2008. Grădinița Săpunari funcționează și în prezent într-o casă naționalizată construită în anul 1938, imobil care are un aspect mai deosebit în arhitectura locală. Dintr-o condică veche de prezență, datată martie 1958, reiese că la grădinița din Lehliu existau două grupe cu 32 de copii, educatoare fiind E.Mateescu și N.Zafiu. Revenind la școala din Lehliu, redăm din arhivă încadrarea din anul școlar 1965/1966: -Mateescu Aurel-director -Copoiu Alexandrina -Vrănianțu Andrei-director adjunct -Băluță Valeria -Mateescu Elena -Aparu Dimitrie -Gherman Dragoș -Tamaș Paula -Gherman Liudmila -Vrănianțu Mihaela -Enescu Silvia -Ștefan Constanța -Diaconu Maria -Mitruli Cornelia -Rusnac Haritina -Tudor Gheorghe -Rădan Maria -Niță Vasilica -Marin Steliana -Mareș Gheorghe -Stanciu Florica -Vrănianțu Anastasia Efectivul de elevi era distribuit astfel: -clasele I-IV : 8 clase cu 199 elevi -clasele V-VIII: 8 clase cu 211 elevi 6 Total: 410 elevi. Între anii 1971- 1972 și 1979 – 1980, în școală s-au organizat cursuri fără frecvență pentru clasele V-VIII, iar în anul 1973 a existat și o promoție a clasei a X-a. În anul 1970 a început construirea școlii noi, la ridicarea căreia au prestat zile muncă localnicii satului. Este o clădire cu parter și etaj, care a început să funcționeze în 1973, având în dotare un laborator de fizică-chimie cu apă curentă, 4 cabinete pentru clasele V-VIII, patru clase pentru I-IV, cancelarie, secretariat, bibliotecă și arhivă. Cursurile se desfășurau atât în localul nou, cât și în cel vechi. Iată încadrarea școlii din anul 1974/1975: -Petricel Vasile – director -Băluță Tudose -Petricel Liliana -Croitoru Nicoleta -Acatrinei Elena -Savu Victoria -Călinoiu Gabriela -Gheorghe Petruța -Chițescu Elena -Radu Natalia -Dragomir Floarea -Marin Tudorița -Tudor Irinel -Zăman Maria În clasele I-IV erau înscriși 157 elevi în 5 clase, iar în clasele V-VIII – 100 de elevi în 4 clase, în total 257 de elevi. În perioada anilor 1970 – 1989 activitatea școlară și extrașcolară a fost variată, existând multe cercuri la diferite discipline, activități culturale, programe artistice cu diferite ocazii, dansuri populare, concursuri sportive între școli. Cele mai multe activități extrașcolare erau desfășurate în cadrul organizației de șoimi ai patriei (la grădinițe), pionieri (clasele II-VIII), U.T.C.-iști (Uniunea Tinereretului Comunist, după vârsta de 14 ani). Multe cadre didactice se implicau direct, fiind protagoniștii unor momente artistice în cadrul concursului ”Cântarea României” Menționăm și echipa de atletism a școlii –profesor de educație fizică Trifu Aurelian, înființarea unui colț-muzeu în școală cu obiecte vechi aparținând localnicilor – profesor Petre Ilie, realizarea unor forme de relief în miniatură în curtea școlii – prof.de geografie Chelaru Dan. La începutul anului școlar, elevii școlii participau la practica agricolă, pe lângă Cooperativa Agricolă de Producție (C.A.P.) din sat. Până în 1989, anul Revoluției din Decembrie, școala a avut o încadrare foarte bună, toate cadrele didactice fiind calificate. După Revoluție, aceștia s-au transferat în localitățile de domiciliu (București, Slobozia). Prezentăm o situație comparativă: An școlar 1989/1990: clasele I-IV: 76 elevi în 3 clase, clasele V-VIII:156 elevi în 6 clase Biblioteca școlara avea 6272 volume și 213 cititori. An școlar 1990/1991:clasele I-IV: 71 elevi în 4 clase, clasele V-VIII: 135 elevi în 5 clase. Biblioteca școlară: 5428 volume (după casarea volumelor uzate fizic și moral) și 142 cititori.
Putem prezenta și pagini de manuale folosite în școala noastră de-a lungul timpului: abecedare din anii 1934, 1990, 2004, 2014 si atlase geografice tipărite în 1895:
Câteva imagini vechi cu elevi, cu școala
Anii 1970
Anii 1970 – Sapunari
Anul 2022 – Elevi la Monumentul Eroilor din Lehliu. Sală de clasă
Anii 1980
După anii 90, școlile și grădinițele din comună au intrat într-un proces de modernizare, fiind reabilitate: s-au construit toalete interioare, încălzire centrală proprie, apă curentă, conectare internet, laborator de matematică-fizică dotat cu 20 calculatoare, laborator de biologie-chimie cu 10 calculatoare, cabinet lb.română-lb.engleză dotat cu videoproiector si tablă interactivă, teren de educație fizică și sport. Grădinițele cu program normal din Lehliu și Săpunari au fost reabilitate, beneficiind de mobilier nou adecvat vârstei preșcolare, apă curentă, toalete interioare, încălzire centrală proprie, spații de joacă, dotate cu laptop-uri și videoproiectoare, conectate la internet, material didactic. Atât școala, cât și grădinițele, arondate au obținut autorizație sanitară de funcționare. Absolvenții școlii noastre au obținut rezultate bune și în școlile pe care le-au urmat, mulți dintre ei au absolvit învățământul superior, fiind doctori, asistenți, ingineri, contabili, cadre didactice. La concursurile școlare, la olimpiade s-au obținut rezultate frumoase.Iată câteva exemple: Olimpiada națională de matematică-faza județeană–martie 2012–mențiune-eleva Niță Carmen-Andreea – clasa a V-a, ”, profesor Petre Biatrice-Tatiana. Concursul județean de matematică ”Ion Cheșcă: - octombrie 2013: Rus Ana Maria Lucreția-clasa a V-a și Niță Valentin-clasa a VI-a – medalie de bronz; Niță Carmen-Andreea-clasa a VII-a – mențiune. - mai 2014: Niță Valentin-clasa a VI-a, Niță Carmen Andreea-clasa a VII-a, Duță Teodor Ionuț-clasa a VIII-a, Simion Nicolae Emil –clasa a VIII-a – mențiune. -octombrie 2014: mențiune pentru Stoian Iulia Georgiana-clasa a VIII-a și o mențiune pentru Școala Gimnazială nr.1 Lehliu. Olimpiada de limba română – profesor Eftimie Mioara. În ultimii doi ani s-au calificat la faza județeană mulți elevi: Stoian Iulia-Georgiana ( a obținut mențiune în clasa a VIII-a), Niță Alexandra Mariana, Teofil Tinca-Nicoleta, Niță Carmen Andreea, Burghelea CristinaDaniela, Dumitrașcu Raluca Maria; Sîrbulescu Denisa-Maria, Tudor Mihaela Cristina. La faza județeană a olimpiadei ”Lectura ca abilitate de viață”au participat 9 elevi. Preotul Voicu Daniel-Constantin, care predă religia în școală, a participat la multe concursuri școlare, la olimpiada de religie-faza judeteană din 2014 eleva Burghelea Cristina obținând mențiune. La educație fizică, dl.prof.Călinoiu Marian a participat la două etape naționale a crosului școlar organizate la Craiova și Pitești cu elevii Martac Mihai, Atanasiu Petrișor și Pascu Mitică și la faza finală a concursului de fotbal desfășurată la Alba-Iulia. 13 În anul 2013, d-ra prof.Porumbăceanu Mihaela-Lelia-profesor de biologie a obținut premiul al III-lea la etapa județeană a concursului ”Sanitarii pricepuți”, cu elevii Niță Carmen, Niță Alexandra, Codreanu Bianca, Petcu Georgiana, Teofil Nicoleta, Giugiuc Cristian din clasa a VI-a (toți foști elevi ai dnei învățătoarea Dobrescu Teodora). La evaluarea națională a elevilor absolvenți ai clasei a VIII-a în ultimii 6 ani rezultatele au fost: anul 2010 – 72%; anul 2011 – 82%; anul 2012 – 40%; anul 2013 – 100%; anul 2014 – 45%; anul 2015 – 100%
Considerăm îndreptățită prezentarea cadrelor didactice care au îndeplinit funcția de director al școlii Lehliu, conform datelor extrase din arhiva școlii, începând cu anul 1950:
Mențiune: începând cu anul școlar 2012/2013, copiii de 6 ani sunt înscriși în clasa pregătitoare, în cadrul învățământului primar. Încadrarea unităților școlare în anul 2015/2016
Procent de promovabilitate la examenele de evaluare nationala – clasa a VIII-a: - 2012 / 2013 – 100 % - 2013-2014 - 45% - 2014-2015 – 100% - 2015/2016 – 100% Discipline opționale la decizia școli
Școala are denumirea de Școala Gimnaziala nr.1 Lehliu din septembrie 2012, înainte numindu-se Școala cu clasele I-VIII Lehliu-Sat. Este anul in care învățământul primar cuprinde si clasa pregatitoare. În anul școlar 2016/2017 sunt înscriși 180 de elevi și preșcolari, astfel: 96 elevi nivel primar(clasele: CP (clasa pregatitoare), I, II, III,IV) în 5 clase și 84 elevi nivel gimnazial (clasele V, VI, VII, VIII) – 4 clase. Scoala are personalitate juridica si doua unitati arondate: -Gradiniţa cu Program Normal nr.1 Lehliu cu 66 prescolari – 3 grupe -Grădiniţa cu Program Normal nr. 2 Săpunari cu 25 prescolari inscrisi – 2 grupe. Încadrarea în anul şcolar 2016-2017 este următoarea: - învaţământ preşcolar : 4 educatoare titulare ( 2 educ.cu gr.did.I, 1 educ.cu gr.did.II si 1 prof.inv.prescolar cu gr.II) si 1 educatoare calificata debutanta. - Învăţământ primar : 5 învăţători: titulari (4 prof.inv.primar – cu gr.did.I, 1 invatator cu gr.did.1) - - Învăţământ gimnazial : 7 profesori titulari (doi cu gr.did.I, cinci cu gr,did.II) din care 2 profesori titulari sunt detasati ca directori la Scoala N.Balcescu (Preasna)-gr.did-II-Bobaru Florina-Corina si la Scoala Vilcelele-grad did.II-Porumbaceanu Mihaela-Lelia ; 3 profesori suplinitori calificati si preotul (Voicu Daniel-Constantin) , incadrat pe catedra de religie.
Bibliografie:-date monografice ale prof.Găină Dragoș (1969); -schiță monografică a satului din arhiva Primăriei Lehliu-secretar Teofil Doru; -date culese de prof.Cristea Mariana din anuarul județului Ialomița pe 1906 al lui Aurelian V.Ursescu - arhiva județului Călărași; -arhiva Școlii Gimnaziale nr.1 Lehliu – secretar Călinoiu Doina